Ce ramane de facut?

Stiu ca nu toti cititi cfrmania, asa ca postez si aici ce m-o framantat azi noapte (nimic nou, rantul obisnuit).

Sunt foarte, foarte trist si asta nu numai fiindca Arsenal (surogatul de anul acesta pentru parcursul CFR-ului) tocmai a dat un sut ultimului trofeu. Is amarat pentru ca ceea ce trebuia sa se intample s-a si intamplat: CFR-ul a devenit o echipa de pluton, fara niciun dumniezo, in afara lui Arpi. Aduceti-va aminte de echipa pe care o aveam in 2008, aia cu Didi, Semedo si ceilalti. Echipa facuta dupa proiectul lui Marcel Popescu, om adevarat de fotbal, manager si scout priceput. A urmat primul event, castigat gafait, pe un proiect demarat de Bergodi si f…t (aproape) de Andone, care acum vopseste jucatorii fecaliotilor la Dinamo, spre disperarea suporterilor alb-rosii. Cum am vopsit si noi jucatori in ultimul an, hai sa nu ne mai mintim, Traore a fost fortat, la directiva felcerului, peste capabilitatile lui si in detrimentul echipei. Culio, la fel. Cu ce ne incalzeste pe noi ca i-am vandut cu milioane daca nici macar niste firimituri n-au ajuns inapoi in echipa? Ceea ce face Arpi acum seamana a check out, omul isi ia banii inapoi si-apoi mai vede el. OK, ii economie de piata, alde, hai sa nu mai dau nume, ii stiti voi, vor spune ca fiecare cu aia a ma-sii, CFR ii jucaria lui Arpi, face ce vrea muschii lui. Sa vedem ce vrea muschii lui: dupa ce echipa construita cu jucatori adusi de impresarul Marcel Popescu si instruita excelent de Bergodi reuseste eroic sa nu se-nnece ca suedezul la mal sub “maiastra” bagheta a Falcosului, desprinderea de antementionatul impresar si proasta pregatire facuta de un antrenor mai mult decat limitat isi arata, logic, roadele si, la presiunea tribunei, dar, mai ales, a Energicilor Hobbiti, Andone isi ia binemeritatul sut in bootch. Vine Trombetta cu rezultatele pe care le stim, dar, mai important este, de ce a venit Maurizio. Eu cred ca acela a fost momentul in care Arpi si felcerul au ajuns la concluzia ca ei se pricep la fotbal. Ca sunt autosuficienti, iar restul nu au cum sa se priceapa mai bine decat ei, cei carora, oricum le brodesc, pare sa le iasa urzeala.

Trombetta a fost adus, asa cum el insusi va admite ulterior (ar fi trebuit sa zica atunci, da’ asta-i alta branza), pentru ca se presupunea ca un perpetuu secund ridicat peste noapte la statutul extrem de respectabil de antrenor in CL va dansa din buric dupa cum ii canta din frunza cuplul fratilor penetrus – Arpi es Felcser Bacsili (nu stiu care-i pluralul in moghiorul). Cand macaronarul a inceput sa maraie… stiti si voi, a ajuns sa aiba, in loc de o echipa de pregatit, un blog personal de administrat. A urmat sirul interminabil de no-name ca antrenori. Hazliu, de n-ar fi tragic, ca Arpi declara zilele trecute ca e “normal” ca un club sa aduca antrenor pe cineva care a avut performante remarcabile in trecutul foarte apropiat (refuza ideea de a aduce la CFR ca antrenori pe razvanel si Hagi pentru rezultatele slabe). Ia sa vedem maretii antrenori si performantele lor notabile: Trombetta, Mandorlini, Conceicao, Uhrin, Cartu, Minteuan. Gloriosi antrenori, olimpiene performante! Va dati seama ca nu problema banilor era cea care a impiedicat aducerea unui antrenor cu performante reale in Gruia, ci faptul ca aducerea cuiva pentru care CFR sa nu reprezinte varful carierei implica “pericolul” de a nu mai dicta cuplul celor 7 tinichele si piticii lor dansatori, in frunte cu sfantul Cadu, tot ce misca in clubul Nostru. Uhrin a fost dat afara dupa ce i-a prins pe pitici la o bauta cu felcserul in Antalya, in cantonament, la 12 noaptea si-o marait o tzara, sa nu va-nchipuiti altceva.

Cu antrenorii cred ca sunteti lamuriti, hai sa vedem situatia jucatorilor. Aaa, cea mai placuta amintire o reprezinta Frangipane, jucator adus, conform spuselor felcserului, cu 1.5 mil de dolari. Cum, care Frangipane? Acel jucator ultrapromitator, de numai 29 de ani, de la o echipa din coada ligii a doua din Argentina, care nu mai jucase de un an de zile si pe care-l ratasera toata spuma cautatorilor de talente care-si belesc ochii zilnic la meciurile din apertura si clausura. ACEL Frangipane. Cam asta o fost politica aducerii de jucatori la CFR de cand conducerea a decis ca priceperea triumvierilor felcser, Arpi, zamfir e mult peste ceea ce poate oferi o divizie de management sportiv si scouting in intelesul pe care cluburile din vest il acorda termenilor. Asa am ajuns sa ne povesteasca Arpi cum o vazut el pa iutiub nu-sh ce urias talent, asa am ajuns sa refuzam sa platim 800.000 de euro Galatiului pentru Rapa, jucator la nationala mare, de numai 20 de ani, pe motiv ca-i al naibii de scump si sa dam 400.000 lui Bucsaru si inca 500k salariu pe trei ani promitatorului maftei, la cei numai 32 de ani ai sai. Asa ne-a potcovit zamfir si cu Minca si toata pleiada asta de impiedicati care ne pun, meci de meci, nervii pe bigudiuri. Asta ca sa nu mai mentionez statutul sacrosanct al sfantului Cadu si celorlalti pitici care, atata timp cat il ling dulce-n ureche pe felcser, pot chiar si sa piarda comic cu 3-0 la sportul acasa, doar ca sa-l dea afara pe nasolul ala de Mandorlini, care-i punea dreqului sa alerge dimineata la 12 inainte sa le dea zeama de varza si aspirinele. Intre timp am vazut mai toti jucatorii de valoare plecand, unii inevitabil (era normal ca dragul de Culio sa plece la un salariu de 4 ori mai mare), altii pentru ca o visat Arpi ca-i zgariau Ferrariu’ cu cheile in timp ce-l boscorodeau pe felcser. Va reamintesc discursul paszkanyan din decembrie trecut, in care sustinea ca vor pleca cei ce nu muncesc, ce nu pun suflet la echipa. Ati vazut (si) azi cata abnegatie si spirit de sacrificiu ii chinuie pe cei ramasi.

Am inceput scriind ca-s trist ca s-a intamplat inevitabilul. Recap: am luat primele trofee din 2008 pe priceperea lui Marcel Popescu (impresarul) si a lui Bergodi. Anul urmator am luat o cupa pe ambitia unor jucatori valorosi ce, intre timp, au plecat. Anul trecut am luat 3 trofee (inclusiv gluma aia de supercupa) pentru ca ceilalti au fost mult mai boi decat noi. Tineti minte ce antijoc am avut tot sezonul acela, in care, din 34 de meciuri, am castigat vreo 3-4 la mai mult de un gol diferenta. Bravo noua, am stiut sa profitam, dar atat. Asta nu a insemnat ca a pus conducerea in aplicare un plan superfantasticoextraordinar de care n-o auzit Parisul. De doi ani incoace discursul conducerii, in special cel al lui Arpi, este inconsistent, haotic si pueril. Daca e sa ma iau numai dupa declaratiile din ultima luna: ne vom baza pe jucatori romani, pe jucatori portughezi, pe juniori, pe experienta, pe tineri, iar acum, ultima moda cool e sud-americani. Directiile in care se indreapta clubul au ajuns sa depinda de clipurile vazute pe iutiub sau de amocul lui Arpi. In situatia asta nu-i de mirare ca niste cluburi ca Galatiul sau Mediasul ne dau lectii cu o cincime din bugetul nostru, ca pana si niste glume proaste de echipe, patronate de niste gainari analfabeti precum shtoia si dinamo is in fata noastra. Asta se intampla cand patronul unei afaceri se apuca sa faca si munca de secretara si cea de contabil si de management si PR si ce mai vreti voi. Nici macar intr-un campionat de doi lei gauriti nu mai tine figura. Si asta spun de ani de zile celor care vor sa ma asculte. Si celor care vor sa inteleaga ca daca e sa avem un CFR si pe viitor, trebuie sa amendam derapajele grave ale conducerii, NU in ciuda tuturor lucrurilor bune pe care le-au facut ei la club, ci in completarea lor. Cred ca in ideea asta, Chefere si asociatia (AISC.. puii mei, nu-sh cum, nu retin) lui ar putea sa faca ceva. Oricat l-am bestelit pe Che, se pare ca incearca sa faca ceva la propriu si nu numa sa dea din gura/keyboard, cum mi-a reprosat, relativ recent, intr-o conversatie telefonica. Ramane de vazut, iar noua ne ramane de sperat ca lucrurile se vor indrepta. Un prim lucru ar fi ca toata lumea sa inteleaga ca CFR merge in orice directie, numai cea buna nu, iar principalul vinovat este Arpad Paszkany. Numa binie die la Cluuuj!